joi, 4 ianuarie 2018

Părinții au și drepturi

Pe langa obligații și obligatii față de copii sau societate, părinții au nevoie să știe că au și drepturi!

Pornesc acest articol de la ideea ca parte din cititorii acestui blog sunt parinti dedicati care isi iau rolul de parinte in serios.

Sunt addicted familie și fac tot ce se poate sa ii ofer copilului meu tot ce-i mai bun. Și nu, nu mă refer la cele mai scumpe jucării și gadget-uri, ci la timp de calitate alaturi de noi, mâncare diversificata și sănătoasă, o grădiniță bună (care din întâmplare e de stat), cât mai mult timp petrecut la aer s.a.m.d.
Mereu au fost reproșuri de la prieteni mai mult sau mai puțini cunoscători, parinti, rude, socri...whatever...

Toată lumea are mereu ceva de zis - gura lumii nu are odihna.

Ce nu știu ei e că eu sunt atât de convinsă că sunt mama perfecta pentru copilul meu, încât vorbele lor nu fac decât să mă motiveze.

Ce-i drept, mă mai și enervez, dar mereu cu un rezultat pozitiv pentru relația dintre mine și copil.

Oboseala și stresul își zic cuvântul, insa nu uit niciodată că pitica mea e copilul meu, e cărniță din cărnița mea, inima ei bate și acum langa inima mea, și imi asum actiunile cu dragoste. Chiar daca mami azi e prea obosita pentru joaca si alege sa frece duda intr-o seara, ziua următoare mami sigur recuperează. Pentru că așa e mămica ei. Nu ramane datoare prea mult timp.

Nu mă las demotivată deși uneori cam așa mă simt. Orice sentiment de slaba incredere in mine nu mă ține mult. De cate ori apare un astfel de moment mă întreb ce pot face sau ce aș fi putut face pentru a îmbunătăți situația. Și, îmi dau seama că eu chiar fac tot ce pot. Si daca realizez ca am dat-o un pic in bară, incerc sa mă redresez imediat. Imi cer scuze cand e cazul si incerc sa devin o mai buna versiune a mea necontenit.

Ce contează că sunt minim 10 ore plecata de acasă zilnic?! Ce contează că praful nu e șters mereu sau ciorba e de doua zile?!

Copilul meu e fericit? Cam da...
Eu sunt fericita?! Cam da..
E și tati fericit?! Pai așa pare....
Happy family, ce sa mai discutam?!

Si totuși...Totusi simt nevoia sa zic că pe lângă toate obligațiile pe care le înțelegem cu totii și încercăm sa le îndeplinim, avem și drepturi!

Avem dreptul sa fim respectați. Atât de copil, cât și de cei din jur. Părerea noastră contează mai ales în ceea ce îi privește pe copiii noștri, iar cei din jur trebuie sa respecte grija noastră, modul cum ne ducem sarcinile la bun sfârșit, regulile casei, programul nostru, intimitatea noastră.

Avem dreptul la momentele noastre de singurătate. Sunt benefice și avem nevoie de ele. Nu avem nevoie sa fim judecați dacă după o zi grea și lunga de munca ne oprim mai mult prin piața, alegem sa mergem pe jos in loc sa luam tramvaiul, și întârziem acasă 20 de minute. Avem nevoie sa fim intelesi.

Avem dreptul să spunem STOP daca simțim că am ajuns la capătul răbdării. Deciziile câteodată nu mai pot fi amânate sau neasumate si atunci discutii interesante se anunta.

Avem dreptul la concediu medical când copilul e bolnav. 15 zile anual din punct de vedere legal pentru îngrijirea copilului. Dacă greșesc, va rog să mă corectați. Profitați de ele! Copilul mereu se simte mai ocrotit langa parinti.

Avem dreptul să ne uităm urat la copil dacă acesta face prostii mai mari că el. Așa cum ii explicam ce a greșit, așa avem dreptul să ne și supărăm și să îi și prezentam acest lucru. Nu e nimic greșit în a-i spune copilului că te-a deranjat o atitudine din partea lui și te-ai supărat. Oricum deja te gândești la cauze și identifici soluții pentru îndreptarea comportamentului. De ce nu i-ai spune că te-ai supărat?! Nu e ca si cum iti iei jucariile si pleci. Esti om mare. Esti cu picioarele pe pamant si stii ca pe langa orice grimasa de pe fata ta copilului tot trebuie sa ii explici.

Avem dreptul să ne gândim și la noi. Atunci când avem timp :)). Dar nu ar trebui sa ne simțim vinovați pentru micile placeri nevinovate. Din contra, ar trebui sa ne bucuram de ele!

Avem dreptul sa fim încurajați. Și noi! Atenția se îndreaptă către copii, dar și noi avem această nevoie! Partenerii au nevoie sa stie ca se pot baza unul pe altul si in momentele dificile vorbele de incurajare conteaza foarte mult.

Avem dreptul la odihna. Facem cu schimbul la trezitul de dimineata sau la baia de seara pentru a ne sprijini atunci cand suntem obositi. Ne mai lasam copiii la bunici in vacante sau peste noapte pentru a avea un pic de liniste sau pentru a rezolva task-urile conform cu deadline-urile la munca.

Dragi parinti, nu avem doar obligatii! Avem si drepturi! Si ce am scris eu aici sunt doar mica parte din realitate. Copiii sunt fericiti si cand parintii sunt linistiti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu